Zuckerberg si parola buclucasa: Mai multe conturi ale fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg, printre care și cele de Instagram, Twitter, LinkedIn și Pinterest, ar fi fost ținta unui atac informatic duminică, pentru o scurtă perioadă de timp. Hackerii au dezvăluit că Mark Zuckerberg folosea parola „dadada”, potrivit Business Insider.
Un grup de hackeri numit „OurMine”, cu peste 40.000 de adepți pe Twitter, a revendicat atacul informatic.
Grupul s-a mândrit cu „realizarea” într-o postare pe rețeaua de socializare amintită și l-a invitat pe Zuckerberg să îi contacteze. „Hei (Mark Zuckerberg), avem acces la conturile tale de Twitter & Instagram & Pinterest, le testăm doar securitatea, dă-ne un mesaj”, a scris grupul de hackeri, potrivit Agerpres.
Postarea ofensatoare a dispărut ulterior de pe contul de Twitter, pe care nu mai fusese postat nimic din 2012.
Potrivit Business Insider, Mark Zuckerberg a făcut greșeala de a refolosi o parolă mai veche. În 2012, rețeaua de socializare LinlkedIn a fost ținta unui atac informatic și 160 de milioane de conturi au fost compromise atunci. Printre acestea se afla și contul lui Mark Zuckerberg. Milionarul folosea în continuare parola care se afla în baza de date a conturilor LinkedIn sparte la acel moment: „dadada”. Astfel, au reușit reușit hackerii, duminică, să acceseze conturile acestuia.
Hackerii au postat pe pagina acestuia: „Hey (Mark Zuckerberg), ai fost înregistrat în baza de date LinkedIn cu parola dadada”.
Pentru a nu face aceeași greșeală ca Mark Zuckerberg, experții recomandă folosirea unor parole mai puternice și, de asemenea, diferite pentru conturile folosite.
POVESTEA DESPRE INCEPUTURILE LUI ZUCKERBERG… POATE O STII
Intuia, oare, Mark Zuckerberg ce monstrul va crea, atunci când, într-o cameră de cămin studenţesc, punea la punct un program care să-i ajute pe colegii săi să interacţioneze după numele şi fotografiile găsite în clasicul album studenţesc? Scopul era unul distractiv, dar efectele l-au luat prin surprindere chiar şi pe acest copil superdotat, care-şi demonstrase deja capacităţile când a creat un program care să-i ajute pe colegii de birou ai tatălui său să comunice prin intermediul computerului.
Cea mai mare satisfacţie a avut-o însă când player-ul audio pe care l-a elaborat,Synapse Media Player, şi care „prezicea“ tabieturile muzicale ale utilizatorilor le-a atras atenţia celor de la Microsoft şi AOL, care s-au bătut să-l recruteze. Însă Zuckerberg le-a refuzat pe loc oferta şi a decis să aplice la Universitatea Harvard.
Odată ajuns aici, faptul că era pasionat de automatică, astronomie, fizică şi matematică nu l-a ajutat deloc să se integreze. Căci geniile nu sunt populare. Statutul de outsider evreu al lui Zuckerberg, văzut ca un tocilar, exclus din cluburile şi frăţiile elitiste, l-au determinat ca, împreună cu prietenul său Eduardo Saverin, să-şi creeze propriul grup exclusivist. Aşa a apărut Wirehog, un serviciu care permitea schimbul de date şi fişiere. N-a fost tocmai un succes, dar a fost fundaţia perfectă pentru The Facebook. Şi chiar acolo, în cămăruţa lui de la Harvard, încă de la primul login, reţeaua a spart toate recordurile, punându-le serioase probleme de securitate administratorilor reţelei online a universităţii.
În câteva săptămâni, The Facebook era la modă în toate marile universităţi americane: Yale, Stanford, Columbia, New York. „În acea perioadă investeam 85 de dolari pe lună şi lucram pe computere închiriate. Eu acumulasem o datorie de 165 de dolari ca să pot pune pe picioare Facebook-ul“, povestea Zuckerberg într-un interviu.
