Peste 1,1 milioane de români consideră că au o stare de sănătate rea sau foarte rea, cei mai mulți fiind persoane vârstnice care locuiesc în mediul rural, arată un raport al Institutului Național de Statistică (INS), potrivit 360MEDICAL.ro.
Raportul arată că, în 2018, 1,153 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din România apreciau că au o stare de sănătate rea sau foarte rea, din care aproape două treimi (64,6%) sunt persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, 22,9% între 50 și 64 de ani și 12,5% între 16 și 49 de ani.
“La nivelul anului 2018, 70,6% din populaţia de 16 ani şi peste consideră că deţine o stare de sănătate bună sau foarte bună, 22,3% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 7,1% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea”, se arată în raport.
Potrivit datelor INS, din numărul total de adulți care consideră că au o stare precară de sănătate, 437.000 sunt bărbați și 716.000 sunt femei.
În România există, de asemenea, o corelație importantă între starea de sănătate precară și mediul rural. Astfel, 596.000 de persoane din mediul rural (51,7% din total) consideră că au o stare de sănătate rea sau foarte rea, deși populația rurală reprezintă doar 46% din populația totală a României.
Citeşte şi: ÎNGRIJORĂTOR Mortalitatea infantilă din România are cel mai ridicat grad din Europa, chiar şi după o scădere uşoară în 2019
De asemenea, majoritatea persoanelor (71,6%) care consideră că au o stare precară de sănătate sunt femei.
Nivel scăzut de educație, asociat cu un risc mai mare de boală
Datele oficială indică, de asemenea, o asociere între nivelul scăzut de educație și riscul de a avea o stare de sănătate precară în România.
“Cel mai frecvent declară o stare de sănătate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregătire gimnazială (31%) ṣi persoanele cu pregătire primară (inclusiv fără şcoală absolvită, 29,6%)”, menționează raportul.
În schimb, salariații, lucrătorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii şi şomerii consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporţie de 80-92%.
“În cazul pensionarilor, situaţia se schimbă considerabil: aproape trei din zece dintre ei se declară mulţumiţi de starea de sănătate, mai mult de jumătate declară că au o stare de sănătate satisfăcătoare, iar 1 din 5 declară o stare de sănătate rea sau foarte rea”, relevă raportul INS.
Risc ridicat de boală în sudul României
Pe regiuni, frecvenţa cea mai mare a persoanelor cu stare de sănătate nesatisfăcătoare se întâlneşte în Sud-Est (include șase județe din Dobrogea, nord-estul Munteniei și sudul Moldovei) -9,7%, Sud-Muntenia (8,1%) şi Nord-Vest (nordul Transilvaniei) – 8,1%.
„Ponderile cele mai mari ale persoanelor de 16 ani şi peste care consideră că au o sănătate bună sau foarte bună se întâlneṣte în regiunea Vest (78,4%)”, precizează raportul.
Persoanele de 16 ani şi peste care suferă de o boală cronică sau de invaliditate sunt în proporţie de 19,5%, femeile fiind majoritare în această categorie (61,3%), potrivit datelor INS.
“Circa jumătate dintre persoanele de 16 ani ṣi peste se confruntă cu suferinṭă cronică sau probleme de sănătate atât în mediul rural cât ṣi în cel urban (50,5 % respectiv 49,5%). Evident că cele mai afectate de o boală cronică sau de invaliditate sunt persoanele vârstnice de 65 ani şi peste (59,4%), urmate de cele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 ani (28,1%)”, arată raportul.
Efectul asupra capacității de muncă
Mai mult de un sfert (26,5%) dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani declară că activitatea lor zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puţin șase luni.
“Persoanele din mediul rural declară că se confruntă cu astfel de probleme într-o proporţie mai mare decât cele din urban (27,9% faţă de 25%)”, menționează raportul INS.
Proporţia femeilor care au apreciat că sănătatea le-a afectat activitatea cotidiană este de 30,7%, mai ridicată decât cea înregistrată la bărbaţi (21,9%).
Pe categorii, problemele de sănătate care au avut ca efect limitarea activităților zilnice s-a observat la trei din cinci pensionari, fiind urmați de agricultori (aproape 1 din 5) și ṣomeri (mai mult de 1 din 10).