Sindromul burnout, starea de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, este asociat cu bătăile neregulate ale inimii, o tulburare medicală potențial fatală, potrivit unui nou studiu citat de cnn.com, scrie Mediafax.
Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac și este cauza principală de infarct în Europa și SUA. Afectează peste 33 de milioane de persoane la nivel mondial.
Multe persoane care suferă de fibrilație atrială manifestă simptome precum dureri în piept, palpitații, dificultăți respiratorii și oboseală, însă alți pacienți nu prezintă niciun semn al bolii, care poate fi fatală.
Potrivit unui nou studiu publicat în European Journal of Preventative Cardiology, oboseala și stresul cronic pot fi un factor în dezvoltarea maladiei.
„Știam că stresul poate provoca alte tipuri de maladii cardiace, dar acesta este primul care asociază clar oboseala cronică și riscul crescut de aritmie cardiacă”, a spus autorul studiului, Parveen Garg, profesor la Școala de medicină Keck de la Universitatea din California de Sud.
Citește și: SURSE – S-a DECIS data Congresului PSD
„Știm despre câțiva factori de risc principali, ca obezitatea, hipertensiunea arterială și fumatul, dar aceștia nu explică totul despre motivele pentru care apare această tulburare”, a spus Garg.
Potrivit American Institute of Stress, 80% dintre angajații americani suferă din cauza stresului la locul de muncă, jumătate dintre aceștia indicând că au nevoie de metode de gestionare a problemei.
Specialiștii spun însă că nu numai stresul este vinovat, ci și bombardarea constantă cu informații, conectarea constantă la social media, cursa pentru a fi cel mai bun pe toate planurile, sindromul burnout nefiind limitat doar la locul de muncă.
Studii anterioare au stabilit o legătură puternică între furie, anxietate, depresie, oboseală și multe alte maladii cronice, inclusiv boala arterială coronariană și insuficiența cardiacă. Rezultatele nu au fost clare în ceea ce privește fibrilația atrială, unele studii asociind-o sindromului de stres posttraumatic, altele, depresiei.
La studiul coordonat de Garg au participat aproape 12.000 de persoane care nu sufereau de fibrilație atrială și care au fost monitorizate pe parcursul a 25 de ani. La finalul perioadei, numai persoanele care au manifestat o stare de oboseală cronică extremă au prezentat un risc crescut de a dezvolta fibrilație atrială. Motivul este acela că acest tip de epuizare este asociată cu inflamația și activarea crescută în organism a răspunsului la stres. Cei doi factori afectează țesutul cardiac, ceea ce duce la fibrilație atrială.
Noul studiu este, însă, un pas preliminar în evaluarea potențialei legături cauză-efect dintre sindromul burnout și fibrilația atrială. Garg spune, de altfel, că studiul nu implică faptul că, dacă se reduce nivelul de epuizare, posibilitatea de a dezvolta fibrilație atrială dispare.