Temerile privind Brexit și greutățile din Asia devalorizează leul: Banca Naţională a României (BNR) a anunţat luni un curs de referinţă de 4,5178 lei/euro, în creştere faţă de cotaţia precedentă. Analiștii așteaptă intervenții ale BNR dacă devalorizarea va continua.
Evoluția are loc pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc şi a turbulenţelor de pe pieţele mondiale, generate de îngrijorările privind o eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, potrivit News.ro. Vineri, BNR a afişat un curs de referinţă de 4,5110 lei/euro.
„Cu veşti proaste din Asia şi cu referendumul din Marea Britanie tot mai aproape, cursul euro/leu ar trebui să rămână supus unor presiuni de creştere. Totuşi, ne îndoim că va depăşi sensibil pragul de 4,52”, se arată într-un raport al ING, publicat luni.
Analişti nu exclud o intervenţie a Băncii Naţionale în piaţă, în sprijinul leului, la un nivel al cursului situat între 4,52 şi 4,54 lei/euro.
Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat cu circa 2 bani, până la 4,0115 lei, de la 3,9938 lei.
Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar inporturile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.
Cursul francului elveţian a crescut cu circa 1 ban şi jumătate, la 4,1541 lei.
Brexit
După o criză economică care a demonstrat pericolele interdependenței economice și o criză a refugiaților care alimentează temerile britanicilor privind migrația, termenul “Brexit”- British exit, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – a intrat în uzul comun. Prim-ministrul David Cameron şi-a luat angajamentul ca până la sfârşitul anului 2017 să organizeze un referendum pe tema ieşirii din Uniune.
Ce impact ar avea Brexit? Depinde de cine interpretează datele. The Economist abordează într-unarticol recent oportunitatea Brexit din punctul de vedere al Marii Britanii, incluzând atât date furnizate de campaniile In (pro-uniune) şi Out (eurosceptică), care diferă major, cât şi analize independente. Pronind de la date furnizate de OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), The Economist conchide că Marea Britanie este una dintre ţările cu cele mai puţine reglementări în domeniul economic-fiscal dintre statele membre ale Uniunii, astfel încât e greu de crezut că Brexit ar aduce o despovărare majoră de reglementări. În plus, în orice scenariu post-Brexit, Regatul Unit va trebui să se conformeze unor serii de standarde aplicate în cadrul pieţei comune, dacă vrea să continue să aibă relaţii comerciale strânse cu alte ţări europene. Mai mult, Reprezentantul pentru comerţ al SUA, Michael Froman, a declarat la sfârşitul anului trecut că SUA nu este în mod particular interesată de acorduri bilaterale de liber-schimb cu o singură ţară – în cazul Brexit, Marea Britanie.
În momentul de faţă, 45% din totalul exporturilor de bunuri şi servicii din partea Marii Britanii se fac către ţări membre ale Uniunii. Confederation of British Industry, o importantă organizație de lobby a sectorului de business, a publicat în 2015 un studiu în care arată că aproximativ 70% din IMM-uri și 80% din companiile mari susțin rămânerea în Uniune.
Brexit ar decredibiliza proiectul european, deja şubrezit de crizele economice şi de securitate de la început de secol XXI. Interesantă este schimbarea pe care ieşirea Marii Britanii din Uniune ar avea-o asupra procesului decizional european. VoteWatch Europe analizează modul în care echilibrul de putere din cadrul instituţiilor Uniunii şi, pe cale de consecinţă, politicile europene, se vor schimba în absenţa europarlamentarilor britanici. Printre tendinţele identificate se număra birocratizarea şi armonizarea reglementărilor fiscale (pozitive sau negative, depinzând de orientarea politică).