Care sunt cauzele și simptomele principalelor boli psihice

  Top Tabu
  5 months ago
  0
  107

Boli psihice. Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si tratarea bolilor psihice, precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii pacientilor cu maladii mintale, scrie realitatea.net.

Boli psihice. Cuvantul „psihiatrie” are origine greceasca (psyché = suflet si iatrein = vindecare) insemnand vindecarea sufletului, conform e-psihiatrie.ro

Boli psihice. Principalele afectiuni psihiatrice:

I. TULBURARILE DE DISPOZITIE

Dispozitia = stare emotionala relativ persistenta ce poate avea fluctuatii ale profunzimii, intensitatii si duratei.

Tulburarile de dispozitie se deosebesc de variatiile normale de dispozitie prin:

– persistenta;

– durata;

– severitatea;

– prezenta altor simptome si tulburari functionale.

Boli psihice. TULBURAREA AFECTIVA BIPOLARA (BOALA MANIACO-DEPRESIVA)

Este o boala recurenta caracterizata prin episoade de manie si depresie cu perioade normale intre episoadele de boala.

a) Mania – caracterizata prin:

– modificari de dispozitie (excitatie)

– modificari de forma a gandirii (grandoare)

– tulburari de comportament: energie crescuta si dezinhibitie (ex. cheltuieli exagerate, indiscretii sexuale, familiaritate exagerata)

– logoree (vorbire exagerata cantitativ, accelerata si dificil sau imposibil de intrerupt)

– scaderea capacitatii de concentrare

– scaderea nevoii de somn

b) Depresia – caracterizata prin:

-scaderea bunei dispozitii sau lipsa placerii si a interesului pentru orice activitate

– tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie)

– modificari de apetit si greutate

– fatigabilitate (lipsa de energie, oboseala)

– scaderea stimei de sine

– anxietate (frica fara obiect)

– tristete

– iritabilitate

– culpabilitate

– lentoare sau agitatie psiho-motorie

– idei de suicid

II. TULBURARI DE ANXIETATE

Persoana resimte in mod excesiv anxietatea care poate fi:

-somatica: palpitatii, respiratie dificila, gura uscata, greata, mictiuni frecvente, ameteala, tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci;

-psihica: sentimente de spaima si amenintare, iritabilitate, panica, anticiparea anxietatii, tensiune interioara, ingrijorare pentru lucruri minore, dificultati de concentrare, insomnie de adormire, incapacitate de relaxare

Tipuri de tulburari de anxietate:

a) Tulburarea de anxietate generalizata – tendinta la ingrijorare excesiva pentru lucruri cotidiene, tensiune fizica, nervozitate, slaba concentrare

b) Tulburarea de panica – palpitatii, senzatie de nod in gat, ameteli, dureri toracice, frica de a nu innebuni sau frica de moarte subita – ce apar spontan in situatii in care cei mai multi oameni nu s-ar teme

c) Agorafobia – tulburare in care un individ se fereste sa mearga in locuri publice, temandu-se ca ar putea avea un atac de panica si nu ar putea fugi

d) Tulburarea obsesiv-compulsiva

– compulsie = nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se rezista produce anxietate (comportament repetitiv executat in conformitate cu anumite reguli)

– obsesie = idee, gand sau impuls persistent care nu poate fi eliminat prin logica sau rationamente

e) Tulburari severe de stres – apar la scurt timp dupa un evenimet traumatizant si se manifesta prin: anxietate; depresie; tulburari de somn; imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumatizant

f) Tulburarea post-traumatica de stres – apare dupa 6 luni, pacientul retraind evenimentul respectiv intr-un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.

III. SCHIZOFRENIA

Simptome de alarma care necesita consult psihiatric:

– auzul unor voci cand nu este nimeni in jur

– auzul gadurilor in cap cu voce tare

– a avut ganduri sau pareri care au parut neobisnuite sau stranii altora

– a simtit ca oamenii ar fi impotriva sa

– a simtit ca primeste mesaje prin radio sau TV

– a simtit ca cineva il spioneaza sau comploteaza impotriva sa cu scopul de a-i face rau

– tendinta la izolare sociala

– comportament bizar

IV. TULBURARI ORGANICE CEREBRALE

Sunt tulburari in care exista disfunctii cerebrale ce se manifesta prin pierderea memoriei, dezorientare, tulburari de comportament.

a) Delirium (sindrom cerebral acut) – se caracterizeaza prin: tulburarea constiintei, dezorientare, lipsa de atentie, agitatie, halucinatii vizuale, tulburari de somn (inversarea ritmului nictemeral).

b) Dementa (sindromul cerebral cronic) – este o afectiune generalizata a intelectului, memoriei si a personalitatii, fara afectarea constiintei

V. TULBURARI ALE APETITULUI

a) Bulimia nervoasa – ingestia cu pofta a alimentelor urmata de provocarea vomei sau utilizarea de purgative.

b) Anorexia nervoasa – se caracterizeaza printr-un regim alimentar excesiv, existand si episoade de ingestie de alimente urmate de provocarea vomei; pacientii anorexici au mult sub greutatea normala si pot prezenta semne de malnutritie

VI. TULBURARI DE SOMATIZARE

Somatizare = manifestare a unui stres psihologic prin simptome fizice care apartin mai multor sisteme ale organismului: digestiv, cardiac, respirator, musculo-scheletic, genital si nu pot fi explicate pe deplin printr-o boala organica

VII. TULBURARI DE PERSONALITAE

1. Personalitatea paranoida

– persoane reci si distante in relatiile interpersonale sau sunt geloase si autoritare daca devin atasate

– reactioneaza cu suspiciune la schimbarile de situatie si gasesc motive ostile si rau-voitoare in spatele actelor inocente sau chiar pozitive ale altor persoane

– atunci cand ei cred ca si-au confirmat suspiciunile reactioneaza cu furie

– persoanele paranoide au tendinta de a lua atitudine legala impotriva altora in special cand au senzatia unei indignari indreptatite, dar ei nu-si pot vedea propriul lor rol intr-un conflict

– motivele ostile reprezinta proiectii ale propriilor ostilitati fata de altii

– din punct de vedere ocupational, aceste persoane pot fi eficiente si constiincioase, dar au nevoie sa lucreze intr-o relativa izolare

2. Personalitatea schizoida

– persoanele sunt introvertite, retrase, solitare, reci din punct de vedere emotional

– sunt adesea absorbite in propriile ganduri si sentimente

– se tem de apropierea si intimitatea cu altii

– sunt reticente, viseaza cu ochii deschisi si prefera speculatiile teoretice in locul actiunii practice

3. Personalitatea schizotipala

– persoanele sunt izolate social si detasate emotional, la fel ca persoanele schizoide

dar, in plus, prezinta ciudatenii in gandire, perceptie si comunicare, cum ar fi: gandirea magica, clarviziunea, ideile de relatie sau ideatie paranoida

– aceste ciudatenii sugereaza schizofrenia, dar nu sunt suficient de severe niciodata

4. Personalitatea borderline

– persoanele sunt instabile din punct de vedere al dispozitiei,al imaginii proprii, al comportamentului si al relatiilor interpersonale

– aceasta tulburare de personalitate este mai evidenta in primii ani de viata adulta, dar tinde sa devina mai usoara si sa se stabilizeze cu varsta

– aceste persoane cred ca au fost deprivate de ingrijirea adecvata in copilarie si, in consecinta, se simt parasite, necajite si indreptatite sa solicite atentie si protectie

– persoanele sunt permanent in cautarea cuiva care sa le poarte de grija

– cand se simt abandonate, ele se izoleaza sau devin foarte impulsive

– trec foarte repede de la o stare de dispozitie la alta, de la ura la dragoste sau invers, modificandu-si extrem si parerile despre lume, ei insisi sau despre altii

– cateodata, conceptia lor despre realitate este atat de deformata, incat au scurte episoade de gandire psihotica, cum ar fi ideile paranoide si halucinatiile

– agresivitatea este mai mult indreptata asupra propriei persoane (tendinta la automutilare)

5. Personalitatea antisociala (psihopatica sau sociopatica)

– aceste persoane ignora fara mila drepturile si sentimentele celorlalti

– ii exploateaza pe ceilalti in scopul unor castiguri materiale sau satisfactii profesionale (spre deosebire de persoanele narcisice care ii exploateaza pe ceilalti deoarece cred ca superioritatea lor ii indreptateste sa faca acest lucru)

– au toleranta scazuta la frustrare

– nu anticipeaza consecintele negative ale comportamentului lor antisocial si nu simt remuscari sau vinovatie dupa aceea

– aceste persoane pot explica logic si veridic comportamentul lor sau dau vina pe altii

– aceasta tulburare de personalitate este adesea asociata cu alcoolismul, dependenta de droguri, infidelitatea, promiscuitatea, esecul profesional, schimbarile frecvente de domiciliu si condamnarea la inchisoare

– tulburarea tinde sa se diminueze sau sa se stabilizeze cu varsta

6. Personalitatea narcisica

– persoanele se cred grandioase, au o senzatie exagerata de superioritate

– relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin nevoia lor de a fi admirate

– aceste persoane sunt extrem de sensibile la critica, nereusita sau infrangere

– cand se confrunta cu imposibilitatea de a-si satisface opiniile despre sine, ele se infurie sau devin depresive

– pentru ca se considera superioare, cred ca ceilalti le invidiaza si se simt indreptatite sa-i exploateze pe altii, ale caror nevoi sau pareri le considera mai putin importante

7. Personalitatea histrionica (isterica)

– persoana cauta sa atraga atentia, sunt constiente de infatisare si sunt teatrale

– exprimarea emotiilor pare adesea exagerata, copilaroasa si superficiala si, ca si alte comportamente teatrale starneste atentia intelegatoare sau critica a altora

– relatiile se stabilesc frecvent cu usurinta, dar tind sa fie superficiale si trecatoare

– in realitate, au nevoie de dependenta si protectie

8. Personalitatea dependenta

– le lipseste increderea in sine si se simt deosebit de nesigure in ceea ce priveste capacitatea lor de a avea grija de propria persoana responsabilizandu-i pe cei din jur

– ei declara ca nu pot lua decizii si ca nu stiu cum sau ce sa faca

– acest comportament se datoreaza partial parerii ca altii sunt mai capabili si partial unei retineri de a-si exprima propriile pareri, de teama de a ofensa persoanele de care au nevoie prin agresivitatea lor ( de fapt acest comportament este o forma de agresiune fata de sine ).

9. Personalitatea evitanta

– aceste persoane sunt hipersensibile la respingere si se tem sa inceapa o relatie sau orice activitate noua pentru ca ar putea esua sau ar putea fi dezamagite

– au o dorinta puternica de afectiune si acceptare

– aceste persoane raspund la respingere cu retragere si prin accese de furie

– au un raspuns terapeutic slab la medicatia anxiolitica

10. Personalitatea obsesiv-compulsiva

– persoanele sunt constiincioase, ordonate, perseverente, de incredere, perfectioniste

– sunt inflexibile si nu se pot adapta la schimbare

– sunt prevazatoare si cantaresc toate aspectele unei probleme avand greutati in luarea deciziilor

– isi iau responsabilitatile in serios, dar pentru ca urasc greselile si imperfectiunea se pot pierde in detalii si pot avea dificultati in a-si duce la bun sfarsit sarcinile

– responsabilitatile le produc anxietate si, rareori, realizarile le produc satisfactie

– sufera datorita sentimentelor, relatiilor interpersonale si a situatiilor in care nu au controlul sau in care trebuie sa se bazeze pe altii sau in situatiile in care evenimentele sunt imprevizibile

11. Personalitatea pasiv-agresiva (negativista)

– sunt persoane care apar pasive, dar acest comportament este destinat pentru a evita responsabilitatea sau pentru a controla sau pedepsi pe altii

– comportamentul pasiv-agresiv se manifesta prin tergiversare si ineficienta

– aceste persoane sunt de acord sa efectueze sarcini pe care nu doresc sa le efectueze si apoi submineaza subtil ducerea sarcinii la bun sfarsit

– acest comportament ascunde ostilitate sau dezaprobare

12. Personalitatea ciclotimica

– acest tip de personalitate este considerat un temperament prezent la oamenii dotati si creativi

– la aceste persoane alterneaza starea de vioiciune, energie si optimism cu tristetea si pesimismul

– schimbarile ritmice ale dispozitiei sunt regulate si nu sunt declansate de factori externi

13. Personalitatea depresiva (masochista)

– persoanele sunt posomorate, ingrijorate, au o viziune pesimista si descurajeaza si deprima persoanele care petrec mai mult timp in compania lor

– ei cred inconstient ca suferinta lor este un simbol, un semn de merit necesar pentru a castiga dragostea sau admiratia celorlalti

– pentru ele satisfactia personala este nemeritata si plina de pacat

VIII. TULBURARI LEGATE DE CONSUMUL DE SUBSTANTE PSIHOACTIVE

Abuzul se defineste prin:

Consumul oricarei substante psihoactive ilicite indiferent de cantitate si frecventa;

Daca substanta este legala sau medicamentoasa atunci abuzul este utilizarea excesiva in scopul obtinerii placerii;

Absenta tolerantei si sevrajului;

Utilizarea recurenta a substantei avand ca rezultat neindeplinirea obligatiilor majore (la scoala, locul de munca, familie);

Utilizarea recurenta a substantei in situatii cu potential de periculozitate (ex. sofatul);

Consecinte legale;

Continuarea utilizarii substantei in pofida problemelor de natura personala si sociala.

Dependenta se manifesta prin:

Simptomele tolerantei (nevoia acuta de a creste dozele pentru a atinge efectul subiectiv al intoxicatiei si/sau efect diminuat la administrarea aceleiasi cantitati de substanta);

Simptomele sevrajului (apare la oprirea sau diminuarea consumului si dispare cand substanta este readministrata);

Dorinta compulsiva de a utiliza substante;

Dificultatea de a controla consumul;

Comportament de cautare a substantei;

Dorinta permanenta si incercari nereusite de a abandona consumul;

Abandonarea sau reducerea semnificativa a activitatilor ocupationale, sociale si recreationale;

Continuarea utilizarii substantei in pofida recunoasterii de catre individ a problemelor somatice si psihice pe care aceasta i le provoaca sau i le exacerbeaza.

Boli psihice. Dependenta:

fizica – caracterizata prin simptome ale tolerantei si sevrajului

psihica – este nevoia de a mentine sau de a regasi senzatia de placere, de bine prin consumul substantei sau de a evita senzatia de rau psihic atunci cand nu mai consuma substanta respectiva

Intoxicatia acuta este un sindrom reversibil specific caracterizat de ingestia recenta a unei cantitati de substanta suficiente pentru a produce modificari comportamentale maladaptative acute. Efectele somatice si psihice dispar odata cu eliminarea substantei, recuperarea fiind completa, exceptand situatiile in care au aparut leziuni ale tesuturilor sau alte complicatii.

Consultul psihiatric este recomandat in urmatoarele situatii:

– dependenta este severa sau exista probleme multiple legate de consumul de substanta

– exista comorbiditati (alte afectiuni asociate)

– medicul generalist considera ca este necesara detoxifierea

– persoana a avut numeroase incercari nereusite de a abandona consumul sau a avut experiente anterioare pozitive in tratamentul efectuat intr-un serviciu specializat

– pacienta este gravida sau alapteaza

Alcoolismul

Alcoolul este substanta se abuz cea mai larg disponibila si cea mai acceptata cultural. Exista mai multe moduri de a consuma alcool:

Consumul social (moderat) = consumul de alcool care nu pune probleme si care poate fi tinut sub control:

– cel mult 2 unitati/zi la barbati sau 4 unitati la o ocazie

– cel mult 1 unitate/zi la femei sau sub 3 unitati la o ocazie

– cel mult 1 unitate/zi indiferent de sex, dupa varsta de 60 ani

Consumul de risc (periculos):

– barbati peste 14 unitati/saptamana sau peste 4 unitati la o ocazie

– femei peste 7 unitati/saptamana sau peste 3 unitati la o ocazie

1 unitate alcool (1 U) = 20 grame alcool pur

Aceasta se regaseste cu aproximatie in:

1U = 1 sticla bere (500 ml) = 1 pahar de vin (200 ml) = 40 ml spirtoase

Efectele alcoolului

Pe termen scurt:

somatice:

– dupa 1-2 ore: senzatie de bine, relaxare musculara, inrosirea fetei, scaderea senzatiei de durere, modificarea apetitului

– dupa 4-5 ore: greata, varsaturi, probleme de mers, accidente, vatamari corporale

psihice:

– dupa 1-2 ore: stare de buna dispozitie, scaderea inhibitiilor, cresterea increderii in sine, cresterea dorintei sexuale

– dupa 4-5 ore: deprimare, vorbire si exprimare dificile, probleme de memorie si atentie, confuzie, somnolenta, coma

sociale:

– dupa 1-2 ore: cei din jur par mai prietenosi si intri mai usor in relatie cu ei

– dupa 4-5 ore: te certi mai usor, probleme in familie, faci lucruri pe care apoi le regreti (acte violente, condus periculos etc.)

Pe termen lung:

somatice: tremuraturi, transpiratii, frisoane mai ales dimineata, boli de stomac (ulcer, gastrita), boli de ficat (steatoza hepatica, ciroza, cancer), boli de inima, neuropatie (dureri la nivelul membrelor inferioare, amorteli, mers dificil), scade potenta sexuala

psihice: stare de frica, nervozitate, neliniste, agitatie mai ales dimineata, insomnie, cosmaruri, iritabilitate, plans usor, accese de furie sau de tristete, depresie, tentative de suicid, halucinatii (frecvent cu animale – insecte), dementa (atrofie corticala)

sociale: probleme la locul de munca, in familie, pierderi financiare, izolare in societate

Opiacee (morfina, heroina):

Intoxicatia acuta: euforie, inrosirea pielii, prurit tegumentar, mioza, somnolenta, hipotensiune arteriala, bradicardie, bradipnee, scaderea temperaturii corpului

Sevrajul: anxietate, cresterea ritmului respirator (tahipnee), transpiratii, lacrimare, rinoree, midriaza, piloerectie (pilea de gaina), crampe musculare, tremor

Anxiolitice si hipnotice:

Intoxicatia cu sedative: nistagmus, somnolenta, confuzie, atonie marcata cu cadere, mioza, bradipsihie, in final deces

Sevrajul – in special barbituricele: neliniste, tremor, slabiciune, reflexe osteotendinoase exagerate, delir, confuzie, halucinatii (terifiante, vizuale si auditive)

Sevrajul la benzodiazepine produce un sindrom asemanator dar mai putin sever.

Cannabis (marijuana):

Fumatul produce o stare de constiinta asemanatoare visului, in care toate par detasate, suspendate, se modifica perceptia timpului, culorilor si spatiului, stare de bine, de exaltare, tahicardie, injectare conjunctivala, uscaciunea gurii, bradipsihie. Simptomele schizofrenice sunt accentuate de marijuana chiar si la cei care fac tratament cu antipsihotice.

Cocaina:

Injectarea intravenoasa sau fumatul determina: hiperstimulare,vigilenta, euforie, senzatie de putere si competenta, tahicardie, hipertensiune arteriala,midriaza, insomnie, nervozitate, halucinatii, idei paranoide, comportament agresiv. Supradoza determina: tremor, convulsii, delir, chiar deces prin tulburari de ritm cardiac si insuficienta cardiaca.

Prizarea repetata poate determina perforarea septului nazal.

Amfetaminele:

Abuzul determina: excitatie, grandomanie, urmate de oboseala excesiva si somnolenta, psihoza paranoida.

Halucinogene (LSD, psilocibina, mescalina):

Consumul determina: stare de excitatie a sistemului nervos central, modificari de perceptie, modificari de dispozitie (euforie, rar depresie), iluzii vizuale, anxietate.

Solventi volatili (hidrocarburi aromatice, cetone, eter, cloroform etc.):

Provoaca: ameteala, somnolenta, vorbire ininteligibila, mers nesigur, impulsivitate, iritabilitate, iluzii, halucinatii, idei delirante, labilitate emotionala.

Sursa


About  

No Comments

No comments yet.

Leave a Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *