Mamele ce nu sunt satisfăcute cu partenerii petrec mai mult timp vorbind cu bebelușii lor, dar doar dacă bebelușul este băiat, conform unui nou studiu de la University of Cambridge. Descoperirile au fost publicate în ‘Journal of Family Psychology’, potrivit 360MEDICAL.ro.
Este cunoscut faptul că un copil poate pune presiune pe relația dintre părinți, dar dacă acest lucru are apoi vreun impact asupra dezvoltării copilului în primii lui ani nu este știut. Calitatea relației unui cuplu este legată de rezultatele dezvoltării, cum ar fi comportamentul și realizările la școală, dar a fost puțin studiată în relație cu comunicarea părinte-bebeluș, în ciuda importanței acestei comunicări pentru dezvoltarea copilului.
Pentru a examina relația dintre calitatea relației unui cuplu și comunicarea părinte-copil, cercetătorii de la Centre for Family Research de la University of Cambridge au studiat 93 de părinți heterosexuali aflați la primul copil și interacțiuile acestora cu bebelușii.
Echipa a întrebat părinții în legătură cu calitatea relației de cuplu și cât de satisfăcuți erau și apoi le-au dat bebelușilor la vârsta de șapte luni un ‘pedometru de vorbire’ portabil ce a înregistrat comunicarea naturală părinte-copil timp de o zi întreagă, când ambii părinți erau acasă.
Cercetătorii au folosit un software pentru a furniza o analiza automatizată a frecvenței cuvintelor spuse de adulți bebelușilor lor și ‘conversațiile’ părinte-bebeluș.
Citeşte şi: Aloe vera, planta minune – Ce boli tratează de fapt
După ce au luat în considerare depresia (din cauza legăturii acesteia atât cu calitatea relației de cuplu, cât și cu comunicarea părinte-bebeluș), cercetătorii au descoperit că cu cât mai nesatisfăcătoare era relația dintr-un cuplu, cu atât mai mult vorbea mama cu bebelușul.
Mamele ce au raportat calitatea relației ca fiind scăzută au folosit cu aproximativ 35% mai multe cuvinte și au început cu 20% mai multe conversații comparație cu cele ce au raportat-o ca fiind medie. Oricum, aceste efecte au fost văzute doar în cazul bebelușilor băieți și nu și în cazul fetițelor.
Cercetătorii nu au analizat conținutul convorbirii mamă-bebeluș, deci nu este posibilă determinarea dacă mama se plângea bebelușului sau avea un ‘dialog’ pozitiv cu acesta.
‘Este posibil ca mama să încerce să compenseze relația slabă pe care o are cu partenerul investind mai mult timp și efort în relația ei cu celălalt cel mai apropiat partener social masculin, fiul ei. Ce este interesant în particular este că mamele par doar să compenseze când au băieți bebeluși, nu fete. Motivul ar putea fi că mamele își pot vedea fiicele ca mini-versiuni ale lor, mai degrabă decât ale partenerului lor’, a spus dr. Elian Fink de la Centre for Family Research și Faculty of Education, citat de sciencedaily.com.
Indiferent de sexul bebelușului, tații au arătat semnificativ mai puțină comunicare totală și au inițiat mai puține conversații decât mamele, chiar dacă tații devin tot mai mult implicați în parenting și înregistrările au fost făcute în mod specific într-o zi când ambii părinți erau acasă. Oricum, nu a existat o legătură între cât de mult vorbeau cu bebelușii și calitatea relației de cuplu.
‘Chiar și atunci când tații își petreceau mai mult timp lângă bebelușii lor, acest lucru nu înseamnă necesar că interacționează mai mult cu ei. Un posibil motiv ar fi că încă există un dezechilibru în ceea ce privește răspunderea de nevoile de îngrijire de bază ale bebelușului. Interacțiunea părinte-copil este importantă pentru dezvoltarea copiilor, iar converația are un rol particular pentru dezvoltarea lingvistică a copilului’, a spus dr. Fink, adăugând că speră ca descoperirile să încurajeze părinții să facă eforturi să vorbească mai mult cu bebelușii lor, fie că sunt băieți sau fete.