Lipsa medicamentelor din România nu este cauzată de exportul paralel, ci de implementarea deficitară sau inegală a legislației și de interese comerciale în defavoarea pacienților, consideră Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), potrivit 360MMEDICAL.ro.
Reacția a fost transmisă după ce Ministerul Sănătății a propus, într-un proiect de ordin, suspendarea pentru o perioadă de șase luni, până la 31 martie 2020, a distribuției în afara României a 172 de citostatice și imunosupresoare, cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare.
“Considerăm că este nevoie ca opinia publică să fie informată corect privind situația reală din piața farmaceutică, și să înțeleagă că accesul la medicamente implică în mod primordial alocarea de către stat a unor bugete realiste medicamentelor, conforme cu nevoia pacienților, și că în România nu lipsesc medicamente din cauza exportului paralel, ci a implementării deficitare a unor prevederi legislative, a implementării inegale a acestor prevederi și a intereselor comerciale în defavoarea pacienților și a sănătății publice”, a declarat președintele ADEM, Coralia Kreyer, într-un comunicat transmis luni către 360MEDICAL.ro.
Asociația consideră că exportul paralel, prețurile medicamentelor și contribuția financiară a producătorilor la bugetul de stat alocat medicamentelor prin taxa clawback au fost teme intens mediatizate în România pe parcursul ultimilor ani, în contextul apariției unor crize ale medicamentelor.
Citeşte şi: STUDIU Cadavrele se mişcă în timpul procesului de descompunere, o concluzie considerată ‘uluitoare’ de specialişti
Aceste subiecte sunt dezbătute și la nivel european, fără posibilitatea dezvoltării unei soluții unice, armonizate, aplicabile în toate statele membre.
Totuși, Comisia Europeană a făcut unele recomandări de care autoritățile naționale trebuie să țină seamă în implementarea unor măsuri.
“Restricționarea disproporționată a comerțului intracomunitar – fără o analiză detaliată bazată pe date concrete, în România date extrase din Sistemul Electronic de Raportare a stocurilor (SER), fără a se preciza în niciun fel care sunt motivele scăderii sau epuizării acestor stocuri și, în plus, pentru a disimula alte “deficiențe“ ale pieței farmaceutice în raport cu statul – nu face parte dintre recomandările Comisiei și nici dintre prevederile Tratatului de Funcționare al UE, privind libera circulație”, a menționat președintele ADEM.
Potrivit asociației, justificarea prezentată de Ministerul Sănătății în referatul de aprobare al proiectului de ordin se bazează pe ordinul ministrului Sănătății nr. 269/2017, privind obligaţia de a asigura stocuri adecvate şi continue de medicamente, respectiv obligația de serviciu public.
ADEM consideră, însă, că proiectul noului ordin nu respectă prevederile ordinului 269/2017.
“În acord cu ordinul mai sus menționat, exportul paralel nu a reprezentat o problemă pentru autoritățile române începând cu data emiterii 14 martie 2017 până la data de 13 septembrie 2019”, a spus Coralia Kreyer.
“În caz contrar, dacă ar fi existat discontinuități care să pună în pericol sănătatea publică, autoritățile emitente ale ordinului privind obligația de serviciu public ar fi trebuit să emită o “alertă națională” privind scăderea stocurilor naționale sub un nivel minim acceptat și, implicit, o „lista temporară sub observație” cu medicamentele interzise temporar de la export, listă care nu se menține decât maximum 14 zile până la restabilirea stocurilor”, a completat președintele ADEM.
Asociația subliniază că principala problemă pentru producătorii de medicamente, privind prețurile din România – “aparent cele mai mici din UE”, generate de modalitatea de calcul, care ia în considerare și puterea de cumpărare a pacientului român, și de taxa clawback, care a ajuns la 24-25% din profitul companiilor -, nu a fost încă soluționată de către stat.
“Solicităm pe această cale reevaluarea acestei liste de medicamente propuse pentru a fi interzise pentru 6 luni de la export paralel, cu respectarea principiilor Pieței Unice europene și prevenirea instituirii unor obstacole inutile în calea liberei circulații înainte de materializare, obstacole care ar putea nu numai genera penalizarea României ,dar nici nu vor asigura accesul populației la medicație pe termen lung sau scurt”, a mai spus președintele ADEM.