Doctorul Wolfgang Knirsch, directorul general al celei mai mari bănci de celule stem din Europa, are un mesaj foarte tranșant către Ministerul Sănătății din țara noastră, care ezită încă în punerea la punct a unei soluții pentru modernizarea colectării de sânge, plasmă și celule stem și pentru crearea unei fabrici de imunoglobulină în România.
„Dacă statul român se decide asupra unui plan pentru autonomie din punctul de vedere al sângelui și produselor din sânge, cel mai periculos ar fi să respecte interesele particulare ale pârților din sistemului actual. Diminuarea obiectivelor și abaterea de la cea mai bună opțiune posibilă sunt cele mai comune motive de eșec… În Germania avem o vorbă: nu întrebați broaștele dacă doriți să desecați o mlaștină”, a spus specialistul german.
Vezi și: România stă în ochiul uraganului: amenzi colosale pândesc Guvernul la CJUE
Afirmațiile doctorului Knirsch vin în contextul în care există o presiune tot mai puternică din partea pacienților români pentru ca țara noastră să creeze un sistem la standarde europene pentru colectarea sângelui, plasmei și celulelor stem, precum și pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă.
Expertul german consideră că România ar trebui să meargă înainte cu soluția parteneriatului public – privat pentru crearea unei bănci de sânge, plasmă și celule stem, iar pentru aceasta ar trebui ca prim pas să realizeze o licitație „transparentă și competitivă”. Medicul german pledează de asemenea pentru un sistem integrat, care presupune nu doar colectarea de sânge, plasmă și celule stem de la donatori, ci și construirea unei fabrici de prelucrare a plasmei, astfel încât România să producă imunoglobulina pe care azi o importă în totalitate.
„Dacă România va reuși să colecteze doar materia primă, fără să dețină și capacități de prelucrare, atunci va rămâne dependentă de un sector privat tot mai agresiv și mai concentrat. Analizele făcute de organizațiile internaționale arată că în următorii ani nu doar că va crește deficitul de plasmă umană, dar va exista și un deficit de capacitate de producție, pe fondul unei creșteri accelerate a consumului de medicamente derivate din plasmă”, avertizează doctorul Knirsch.
Vezi și: Se alege praful de agricultură: Cum va fi vremea în următoarea perioadă
România este printre puținele țări din Europa care nu colectează plasmă direct de la donatori, ci indirect, din sângele deja donat, ceea ce face plasma românească inutilizabilă pentru producția de imunoglobulină. Neavând materie primă și neproducând nici medicamente derivate din plasmă, țara noastră este vulnerabilă la orice criză pe piața mondială a imunoglobulinei. În anii 2017 și 2018, în perioada crizei imunoglobulinei, s-au înregistrat decese pentru că pacienții români cu boli autoimune nu au avut acces la medicamentele salvatoare.