Burnout-ul sau sindromul suprasolicitării profesionale, raportul între munca depusă și rezultatele obținute, inconsecvența angajatorului sau inflexibilitatea unui program de muncă sunt doar câteva din principalele probleme pe care corporatiștii le invocă atunci când ajung la psiholog.
Psihoterapeutul Yolanda Creţescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că principala problemă a corporatiștilor care ajung în cabinetul psihologului este legată de burnout, cunoscut popular și ca sindromul suprasolicitării profesionale sau sindromul job.
Citește și: RETROSPECTIVĂ 2019 Marea controversă a anului: OUG 114. Efectele care rămân și după abrogare
„Cele mai des întâlnite probleme sunt burnout-ul, în primul rând,. Dar este subsidiar, pentru că la vedere sunt toate celalalte arii ale vieții, viața socială, un dezechilibru emoțional sau o viață dezordonată, frustrări legate de calitatea vieții, probleme cu copiii, cu familia de bază, care pe fond, de fapt, arată o supraexagerare a zonei profesionale, a timpului alocat job-ului”, spune psihoterapeutul.
Tendința de a exagera zona profesională și timpul alocat job-ului e influențată de tiparul care stă la baza societății în care trăim și care ne împiedică să trăim în echilibru.
„De ce facem asta? Pentru că noi venim dintr-un tipar totuși autocratic, în care să fii cel mai bun este o valoare socială, să muncești mult, să te străduiești, să fii de 10, să-i mulțumești pe toți. Toate acestea sunt niște capcane și niște idei care interferează cu creșterea noastră și emoțională și rațională, care ne împiedică să trăim în echilibru. (…) Noi mai avem și o particularitate, în București, e o metropolă în care totul se întâmplă la o viteză mult mai mare, pierdem contactul cu noi, vrem mai mult, vrem mai repede și este o sursă de stres suplimentară”, este de părere specialistul.
Problemele cu care cei angajați în corporații ajung cel mai des în cabinetul psihologului vizează raportul de eficiență între munca depusă și rezultatele obținute, inconsecvența angajatorului sau inflexibilitatea unui program de muncă.
Yolanda Crețescu a vorbit despre impactul frustrării asupra gândurilor și emoțiilor noastre și cum pot influența acestea tendința de a trăi în distres (stres negativ) și nu în eustres (stres pozitiv). Altfel spus, cum ajungem ca, din cauza trăirilor negative, să ne lăsăm guvernați în viața de zi cu zi de „stresul rău”,care ne duce în burnout și nu de „stresul bun” care, deși e obositor, e generator de satisfacție, de motivație.
Crețescu a venit și cu un set de recomandări de care oamenii, în general, ar trebui să țină cont pentru a nu ajunge la suprasolicitare.
„Ce avem de făcut? Să ne ajustăm așteptările la realitatea de astăzi, să uităm de idealizare, de cum ar trebui să fie viața. Creierul nu trăiește în imaginar, el trăiește cu ce îi spui tu că are acum de trăit. A lua, a identifica resursele și oportunitățile pe care ți le dă realitatea astăzi te poate motiva să trăiești după eustres mai eficient și mai bine, cu o calitate a vieții, decât după distres”, spune psihoterapeutul.
În ultimii ani, trendul corporațiilor de a pune accent pe starea psihică și pe echilibrul angajaților săi este tot mai vizibil, crescând numărul de companii care sunt interesate de programe dedicate confortului personalului.