Peste 100.000 de români sunt dependenţi de jocuri de noroc, potrivit ultimelor statistici. Psihologii atrag atenţia că e cea mai gravă adicţie, relatează mediafax.
„Foarte mult vreau să câştig, dar nu se poate mereu. Sunt dependent de pariuri, joc în fiecare zi”, spune un bărbat dependent de jocurile de noroc.
Are 69 de ani şi o dependenţă cu care se luptă de ani de zile. În fiecare zi, indiferent de job şi de familie, nu neglijează pariurile şi jocurile de noroc. Investeşte zilnic peste 100 de lei în dependenţa lui, iar cea mai mare sumă pe care a pierdut-o într-o zi e de 500 de lei. Patima aceasta a făcut din el o celebritate printre alţi dependenţi. Și nu e singurul. Peste 100.000 de români sunt dependenţi de jocuri de noroc, potrivit ultimelor statistici. Adicţia e atât de nocivă încât unul din cinci dependenţi au tentative de sinucidere.
„Îţi afectează creierul, îţi afectează sănătatea. Nu este bine şi hai că noi avem o vârstă, dar copiii ăştia…”, spune alt jucător.
Disperarea de a câştiga bani îi face pe români sclavii butoanelor. Iar dacă vor să scape, nu prea au cum pentru că săli de jocuri sunt la aproape fiecare scară de bloc.
„E un dezastru! N-aţi văzut şi pe la televizor, începând de pe la ora 7 încep reclamele. Te face de-ţi intră numai în creier. Ce nu imi place este că este una lângă alta”, mărturisește alt bărbat.
Psihologii atrag atenţia însă că e cea mai gravă adicţie.
„Este şi mai periculoasă decât dependenţa de droguri, unde la un moment dat corpul cedează. Aici joci câţi bani ai. Ei pot avea dispoziţii extreme şi în special sunt iritabili în momentul în care nu joacă, pot avea probleme cu somnul, dintre ei sunt care spun că reuşesc să doarmă liniştiţi abia când nu mai au niciun ban”, a declarat Anda Pacurar, psihoterapeut.
Un dependent de jocuri de noroc îşi trage şi familia în jos cu el. Cei dragi ajung să îşi vândă chiar şi casele ca să le acopere datoriile.
„Familia ajunge să se răcească, să-şi vândă casa, să facă foarte multe credite şi întreg universul familiei ajunge să se destrame. Soţiile divorţează, părinţii se retrag. Putem să luăm exemplul nenumăratelor ţări unde astfel de jocuri au fost închise, sălile sunt închise şi sau forma de promovare a lor nu seamănă în niciun fel cu ceea ce noi vedem în ţara noastră. Legislaţia ar putea să limiteze măcar forma de promovare a acestor jocuri”, declară Mirela Zivari, psiholog.
La polul opus, marile companii din industrie vorbesc foarte romanţat despre jocurile de noroc. Le compară cu mersul la cinematograf sau cu vacanţele şi călătoriile de relaxare.
„O experienţă care poate fi nu neaparăt asociată, dar similară cu mersul la cinematograf sau cu călătorii, timp pe care îl petreci în cautarea unor senzaţii. Un mediu sigur şi o ambianţă aş putea spune elegantă, cumva aspiraţională peste ce avem fiecare dintre noi în sufrageria proprie”, potrivit lui Andrei Frimescu, director de marketing & PR al Game World.
„Ei n-o să recunoască niciodată şi chiar dacă sunt obligaţi să susţină campanii ale jocului raţional nu vor să vadă realitatea, sunt oameni care realmente ajung în sălile lor, acolo se întâlnesc cu ceilalţi care sunt dispuşi să ofere sume de bani împrumut luându-le drept garanţie casele sau maşinile sau propria viaţă”, completează Mirela Zivari, psiholog.
Iar noile tehnologii fac tot mai uşor să fii dependent. E nevoie doar de smartphone şi conexiune la internet ca să pariezi online.
În România, sunt aproape 70.000 de aparate de tip slot machine şi circa 30.000 de agenţii de pariuri. Numărul jucătorilor, fie că merg în cazinouri, fie că preferă pariurile sportive sau „păcănelele” creşte de la an la an. Odată cu ei şi profitul sălilor de jocuri. 1 miliard 314 milioane de lei au intrat la bugetul statului doar în 2017 din industria jocurilor de noroc.