Când spui ”vegetarian”, te gândeşti la cineva care mănâncă… vegetale. Nimic de origine animală. Confunzie! Aceasta este, de fapt, definiţia veganismului. Decide-te: vrei să urmezi o dietă vegetariană sau una vegană? Şi află ce probleme de sănătate poţi avea şi cum să le previi, scrie realitatea.net.
Termenul de ”vegetarian” a apărut în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi se referea la persoanele care nu consumă nici carne, nici peşte, dar pot include în alimentaţia lor produse ce provin de la animale: lapte, ouă, miere. În funcţie de diversitatea alimentaţiei lor, vegetarienii se împart în patru categorii:
- ovolactovegetarieni: care consumă, pe lângă legume şi fructe, ouă şi lactate
- lactovegetarieni: care consumă produse lactate alături de legume şi fructe
- ovovegetarieni: alimentaţia lor este compusă din legume, fructe şi ouă
- pesco-vegetarieni: care consumă şi peşte, pe lângă fructe şi legume.
Riscuri pentru sănătate
Absenţa proteinelor din carne duce, în cazul vegetarienilor, la carenţe de fier, calciu, zinc, vitamina D, vitamina B12 şi anumiţi acizi aminaţi indispensabili pentru buna funcţionare a organismului. De aceea, este bine să completezi dieta vegetariană cu suplimente nutritive recomandate de către mediul tău sau de către un nutriţionist.
Regimul vegan (sau vegetalian) este regimul vegetal pur, din care sunt eliminate toate produsele de origine animală. Proteinele furnizate organismului sunt strict cele conţinute de vegetale ca mazărea, năutul, fasolea, dar şi de legume verzi, fructe şi uleiuri vegetale. Sunt excluse carnea, peştele, ouăle, produsele lactate, mierea, tot ce provine de la fiinţe vii, inclusiv derivate cum ar fi gelatina.
Alimentaţia strict vegetală produce carenţe de vitamina B12, B2 şi B6, vitamina D, omega 3, fier, calciu şi iod. Şi în acest caz, organismul trebuie să primească nutrienţii amintiţi din suplimente alimentare, conform unei scheme întocmite de către specialişti, scrie libertatea.ro.
