În serialul realizat de revista Top Tabu, care își propune să facă cunoscute poveștile de succes ale antreprenorilor români, a venit acum rândul unui personaj de excepție, Gabriel Fătu. Acesta a reușit să îmbine cu succes latura spirituală cu cea managerială, fiind atât actor, jurnalist, scriitor, cât și consilier general la Primăria Municipiului București și manager al Universității Populare Ioan I.
Gabriel Fătu povestește într-un interviu de colecție acordat revistei Top Tabu despre factorii care l-au ajutat în carieră, principiile pe care s-a bazat ca să ajungă un antreprenor de succes, dar și ce sfaturi dă celor care vor să devină manageri.
Reporter: Să privim puțin în trecut. Care au fost primii pași care v-au transformat în omul de astăzi?
Gabriel Fătu: Primii pași au fost mai degrabă calități, trăsături decât pași în sine. Perseverența și ambiția m-au ajutat enorm în carieră și m-au transformat în omul de astăzi. Si totuși, cred că, pe lângă destin, a avut un rol important în viața mea și Florin Piersic. L-am văzut într-un interviu televizat cum povestea despre viața de actor. Mi-a plăcut atât de mult, încât mi-am dorit și eu asta. Patru ani consecutiv am dat exemene la facultatea de teatru, până am reușit.
Reporter: Aveți un CV foarte bogat. Sunteți actor, jurnalist, scriitor, consilier general la Primăria Municipiului București și manager al Universității Populare Ioan I. Dalles. Cum reușiți să faceți toate acestea? Mai aveți timp și pentru dvs?
Gabriel Fătu: Într-adevăr, am un CV bogat, însă este unul construit în timp cu nopți nedormite și multă pasiune pentru muncă. Actoria este marea mea dragoste, iar de aici au plecat toate. În timp, am început să lucrez în televiziune, lucru care mi-a plăcut teribil, însă nu am renunțat la scena de teatru. Ultimul proiect TV a fost o superproducție a televiziunii naționale difuzată în direct în fiecare zi. Televiziunea îți dă o doză de adrenalină diferită de scenă, de spectacol. Este nevoie de improvizație, însă și de o coordonare impecabilă cu regia de emisie pe desfășurătorul emisiunii. În teatru poți fi mai creativ, chiar dacă joci aceeași piesă, fiecare reprezentație este unică și diferită, în televiziune însă trebuie să ții cont că totul este la minut, la secundă. Dar deși mi-a plăcut, au fost propuneri pe care am fost nevoit să le refuz în ultima perioadă din lipsă de timp. La teatru însă nu pot renunța. Arta teatrală și cultura mi-au fost tot timpul în sânge. Și în calitate de preşedintele al Comisiei de Cultură a Consiliului General al Primăriei Municipiului București sau de manager al Universității Populare Ioan I. Dalles nu m-am îndepărtat de scenă, nu am renunțat la teatru. Funcțiile sper că nu m-au schimbat și sper să nu mă schimbe. Mai mult decât atât, sunt și președinte al companiei teatrale Teatrul Principal, care pune în scenă spectacole ce se joacă cu casa închisă.
Este nevoie de timp, pasiune și dăruire, de determinare și prioritizare. Doar așa reușesc să le fac pe toate. Abia mai am timp pentru familie, pentru mine prea puțin. Mi-aș dori să pot sta mai mult cu fii-mea, însă munca e obligatorie pentru un trai liniștit.
Reporter: Care a fost cea mai mare provocare pe care ați întâmpinat-o până acum și de ce schimbări majore ați avut parte în decursul carierei?
Gabriel Fătu: La o primă privire poate părea că am avut schimbări majore, dar adevărul este că toate au venit cursiv, natural, treptat și cu multă muncă în spate, fără să ard din etape. Iar legătura a fost întotdeauna teatrul, de la scena de spectacol la studioul de televiziune, de la managementul unei companii teatrale la cel al unei instituții sau a unei comisii de cultură.
La Consiliul General mi s-a propus odată funcția de Viceprimar, dar am zis că nu este cazul, apoi în urma unor negocieri, diverse funcții pe la anumite Instituții. Însă, tot timpul am avut grijă să fie existe o măsură în toate. Mi-a rămas de la mama o vorbă din copilărie: „Nu te întinde mai mult decât ai plapuma”. Cred că e o vorbă simplă, dar cu multă înțelepciune.
Reporter: De aproximativ doi ani și jumătate sunteți manager al universității Populare Ioan Dalles. Care credeți că au fost plusurile pe care dvs ați reușit să le aduceți instituției pe care o conduceți în tot acest timp. Putem vorbi și de proiecte viitoare? Care ar fi acestea? Cum găsiți modalități de a aduce îmbunatățiri și eficiență instituției pe care o conduceți?
Gabriel Fătu: Am avut obiective clare la preluarea mandatului de manager al Universității Populare Ioan Dalles și mi-am dorit din start ca în timp să devină unul dintre prestigioasele centre culturale ale Capitalei, un centru de referință al vieții cultural-artistice bucureștene de odinioară.
Schimbări în bine sub managementul Gabriel Fătu au fost multe și multe sunt încă în derulare. Am propus noi direcții organizând evenimente culturale cu rol educativ şi/sau de divertisment, de la spectacole, festivaluri, concursuri, târguri, seminarii, expoziţii până la conferințe sau workshop-uri. Am pus totodată accent pe organizarea cursurilor de formare profesională, de limbi străine sau pentru copii.
Unul din obiectivele principale a fost schimbarea percepției consumatorului asupra Dalles și asta a presupus schimbarea imaginii, aducerea ei în prezent și atribuirea valențelor comerciale, actuale, fără a știrbi prestanța legendarului centru cultural. Am făcut renovări elaborate, am venit cu o nouă strategie de comunicare, de vânzări, cu o nouă imagine și prezență în online. Ne-am dorit ca prin noua comunicare și prin evenimentele culturale organizate și promovate să schimbăm imaginea veche ce se apropia de fostele case de cultură și să ne poziționăm ca centru cultural modern, aproape de oameni, accesibil, necesar și în trend.
Reporter: În ziua de astăzi, teatrul a devenit o activitate activă atât în rândul tinerilor, dar mai ales în rândul persoanelor trecute de 40 de ani. În calitate de manager al universității Populare Ioan Dalles ce mesaj le transmiteți oamenilor pentru a vă trece pragul instituției pe care o conduceți?
Gabriel Fătu: Moto-ul meu în viață sună cam așa: „Când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul conspiră la realizarea dorinței tale” (Paulo Coelho, „Alchimistul”). După acest moto mi-am ghidat toată viața.
Generația X și Xenialii sunt o categorie de public constant la Dalles și ne dorim ca și tinerii Mileniali să devină mai activi ca segment de public prezent la evenimentele culturale sau educționale. Teatrul, muzica și artele în genere ar trebui să facă parte din viața efervescentă cultural-artistică a locuitorilor unei capitale europene.
Reporter: Să fii actor în România poate fi un loc de muncă din care să îți permiți să ai un trai decent și liniștit?
Gabriel Fătu: Să fii actor în România îți aduce satisfacții spirituale, în mod special. Este destul de greu să ai un trai decent doar din teatru și mulți actori, mai ales în provincie, nu își pot permite acest lucru. Sunt însă, activități conexe teatrului care pot aduce un venit suplimentar actorilor – televiziune, film, prezentare, reclama, însă, iarăși nu toți pot face acest lucru din varii motive care de cele mai multe ori nu țin de ei. Mă mâhnește profund că artele nu sunt private și remunerate la justa valoare în România și mi-aș dori ca, în masura în care pot prin munca mea, să pot contribui la o schimbare în bine pentru scena românească.
Reporter: După părerea dumneavoastră, ce înseamna în ziua de astăzi să fii un bun manager? Cum este să lucrezi cu oamenii, să îi descoperi și să îi dezvolți? Cum este să fii manager al unei instituții publice în România și cu ce anume te confrunți cel mai des?
Gabriel Fătu: În ziua de astăzi cred că un bun manager ar trebui să fie și un bun leader. Nu este suficient să ai un MBA (n.r. Master of Business Administration), să fii la curent cu schimbările din piața de profil, să impui obiective și targeturi. Trebuie să știi să lucrezi cu oamenii, să îți inspiri și motivezi echipa, să îi privești ca pe propria familie și nu ca simpli subalterni și așa ei vor pune cu drag și pasiune cărămidă cu cărămidă alături de tine la constucția în care crezi ca manager.
Diferențe în stilul de conducere nu ar trebui să existe între privat și stat, desi realitatea infirmă idealul, însă marea diferență ca manager o face birocrația excesivă din mediul public, care de multe ori te încetinește din realizarea obiectivelor propuse.
Reporter: În calitate de manager ați întâmpinat situații de criză? Cum ați trecut peste acestea?
Gabriel Fătu: Am avut norocul de a nu întâmpina situații de criză în calitate de manager până acum, însă nu m-au ocolit situațiile dificile. Este adevărat, norocul ţi-l faci cu mâna ta, și fiecare dintre noi e responsabil pentru lucrurile bune sau mai puţin bune care ni se întâmplă, situații neprevăzute pot apărea oricând. Important este cum le faci față. Cred că este important stilul de conducere, leadership-ul cum spuneam mai devreme, la fel și cultura organizațională și bineînțeles valorile proprii. Contează experiența în funcții de conducere, dar în aceeași măsură este necesară și cea de creștere ierahică. Doar așa poți lua deciziile cele mai bune în situații de criză.
Reporter: Ce îi sfătuiți pe cei care vor să devină manageri? La ce ar trebui să se aștepte și cu ce trebuie să se înarmeze?
Gabriel Fătu: Pe mine nu m-a sfătuit nimeni, am învățat odată cu experiențele. Ce aș putea însă să-i sfătuiesc pe tinerii din ziua de azi care visează să ajungă manageri, direct de pe băncile facultăților, ar fi să nu sară peste etape. Nu este atât de greu să ajungi sus, greu este să te menții acolo. Așa că, ideal este să urce treaptă cu treaptă, să depună pasiune, să muncească mult, să învețe neîncetat lucruri noi, să fie versatili, perseverenți și răbdători. Un adevărat manager nu este o persoană care are o diplomă și a primit un post de conducere, un adevărat manager, un leader, se construiește în timp cu trudă și sacrificii.
Reporter: Business Talks își propune să facă cunoscute poveștile de succes ale antreprenorilor români. Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii din România?
Gabriel Fătu: Nu îmi place să dau sfaturi și nici să îmi dau cu părerea despre ceea ce fac alții. Dacă sunt întrebat și cunosc domeniul, pot să am o părere. Însă, e bine să nu uite un lucru: funcțiile vin și trec. Oamenii rămân dacă sunt oameni!
