Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a stabilit un buget total de 2,246 miliarde lei (467 milioane euro) pentru finanțarea programelor naționale de sănătate curative în primele trei luni din acest an, în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari sume fiind alocate, ca și în anii anteriori, pentru programele de oncologie, diabet și dializă, potrivit 360medical.ro.
În primele trei luni din 2019, bugetul alocat programelor naționale de sănătate curative a fost de 1,773 miliarde lei.
Bugetul pentru ianuarie-martie 2020 a fost stabilit printr-un ordin al președintelui CNAS, publicat în Monitorul Oficial.
Decizia vine după ce un act normativ aprobat recent prevede că termenul de aplicare a programelor naționale de sănătate pentru 2019 se prelungește până la 31 martie 2020, ca urmare a întârzierii bugetului pe anului viitor.
Ordinul președintelui CNAS prevede credite bugetare pentru ianuarie-martie 2020 de 2,246 miliarde ei și credite de angajament de 1,86 miliarde lei.
Citeşte şi: Probleme MARI pentru ex-magistraţii DNA Onea şi Negulescu – Instanţa supremă a validat trimiterea în judecată a celor doi iar dosarul se va judeca
Diferența dintre creditele bugetare și creditele de angajament este că primele sunt acoperite în bugetul din anul respectiv (2020, în acest caz), în timp ce creditele de angajament includ cheltuieli care pot fi angajate în perioada respectivă, dar urmează să fie plătite din bugetele viitoare.
Astfel, bugetul efectiv pentru ianuarie-martie 2020 este cel cuprins în creditele bugetare, pentru care există finanțare în buget.
Din bugetul pe primele trei luni din acest an prevăzut în ordinul președintelui CNAS, cele mai mari sume sunt alocate pentru trei programe, arată calculele 360medical.ro pe baza sumelor prevăzute în buget.
Astfel, programul național de oncologie are un buget de 660,7 milioane lei în trimestrul I 2020 (29,4% din bugetul total), din care 587 milioane lei pentru tratamentul medicamentos al bolnavilor.
Al doilea program național ca sumă alocată este cel pentru diabet zaharat, cu o valoare de 417,3 milioane lei în ianuarie-martie 2020 (18,6% din bugetul total al programelor naționale).
Pe locul al treilea ca valoare este programul național de dializă (de supleere a funcției renale la pacienții cu insuficiență renală cronică), suma alocată fiind de 305,4 milioane lei pentru ianuarie-martie 2020.
În 2019, programele naționale de sănătate curative au avut un buget total de 6,52 miliarde lei.
LIBERALIZARE A PROGRAMELOR ÎN 2020
În acest an, programele naționale de sănătate curative din România înregistrează o schimbare majoră.
Astfel, o ordonanță de urgență aprobată în 4 februarie de guvern prevede că spitalele private pot furniza servicii medicale decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) în cadrul programele naționale de sănătate curative în condiții egale cu spitalele de stat.
Concret, actul normativ modifică art. 52 alin. (2), lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care se referă la unităţile de specialitate selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate.
Până acum, puteau fi selectate pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative și spitalele private doar “pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale”.
Însă noua OUG înlocuiește paragraful “furnizori privaţi de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale” cu următorul cuprins: ”furnizori privaţi de servicii medicale”, ceea ce ar permite derularea fără restricții a serviciilor medicale decontate în cadrul programele naționale și în spitalele private din România.
“Era lăsată în suspans această formulare ambiguă – când sunt excedate anumite capacităţi de primire -, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene“, a motivat recent ministrul Sănătății, Victor Costache.
Inițiatorii ordonanței au oferit, de altfel, mai multe argumente pentru susținerea acestuia.
“Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
“Astfel, se asigură accesul imediat al pacienților la tratament in cadrul programelor naționale de sănătate curative și, funcție de opțiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizați și evaluați și care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, menționa documentul.
